duminică, 26 iulie 2015

Oare "Fara sa te dopezi e imposibil sa castigi Turul Frantei!"?



Lance Armstrong (nascut la 18 sept. 1971), este un ciclist profesionist, de șosea, american, care a câștigat de șapte ori la rând Turul Frantei, între anii 1999 și 2005, titluri care i-au fost retrase în 2012 pentru că a fost găsit vinovat de dopaj. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Lance_Armstrong)

Inca din 1904 (prima editie a Turului Frantei a avut loc la 1 iulie 1903), victoria cu orice pret a avut victimele ei: primii patru concurenti au fost descalificati, deoarece au ales sa "triseze", luand-o pe scurtaturi sau mergand cu masina. 
"Poţiunile" dubioase in turul Frantei au fost luate in discutie inca din 1920, cand cotidianul L’Auto a dezvoltat acest subiect, denuntand dopajul sub supraveghere medicală.
Cazul lui Armstrong este socant insa tocmai pentru ca Lance era un personaj exceptional, idolul a milioane de oameni, un simbol al perseverentei, ambitiei, curajului...si lista poate continua...

Cuvintele lui au devenit celebre: "Fara sa te dopezi e imposibil sa castigi Turul Frantei!"
( http://sport.hotnews.ro/stiri-alte_sporturi-15085301-lance-armstrong-fara-dopezi-este-imposibil-castigi-turul-frantei.htm)

Inevitabil iti pui intrebarea:  Este oare adevarat?
Desigur, Turul Frantei poate fi castigat concurand corect, dar Lance se temea tocmai ca ceilalti concurenti nu isi apara corect sansele!
Rutierul american Tyler Hamilton, fost coleg de echipa cu Lance, ne spune: "Regula de aur a lui Lance era: orice ai face, ceilalţi nenorociţi vor face mai rău"!
(http://m.ziare.com/lance-armstrong/noi-dezvaluiri-despre-lance-armstrong-cum-se-dopa-americanul-1188443)
Ar fi putut castiga Lance fara sa "fure"? Nu vom sti niciodata...Tot el declara insa, dupa aflarea adevarului:
"Nu voi reusi niciodata sa repar totul, insa voi petrece intreaga viata incercand sa fac asta."

Tendinta de a nu juca cinstit, nu o intalnim doar in sport!
O intalnim zi de zi in toata presa, o intalnim la locul de munca...si oriunde exista oameni!
Cred ca spiritul competitiei, deseori promovat fara echilibru, de catre organizatii avide de bani, notorietate, putere financiara...ii imping deseori pe competitori (oameni!) in greseli, in pacate! Adica, eu chiar cred ca nu exista "un singur vinovat", ci o intreaga echipa, iar uneori un intreg sistem!
Desi am lucrat in industria asigurarilor aproape 18 ani, si am vazut la ce conduce un spirit al competitiei gestionat defectuos...sunt absolut convins ca, in orice bransa, "pestele de la cap se-mpute"!

 Am citit un articol genial, intitulat "Binele nu este normal"( http://www.adrianstanciu.ro/2013/07/20/binele-normal/). 
Autorul surprinde o idee pe care o experimentam probabil cu totii, zilnic: "Mesajele negative au un impact de 3 ori mai mare decât mesajele pozitive. E un subiect intens cercetat și care are tot felul de implicații, dar rețineți numărul magic 3. Binele trebuie să fie de 3 ori mai prezent decât răul, pentru că răul e de 3 ori mai puternic."
Atunci, ne mai miram de aceasta tendinta neobosita de a minti, de a fura, de a insela, de a manipula, de a castiga cu orice pret, de a primi pana si laude nemeritate?

Intrebarea fundamentala insa...apare.. dupa ce citim in Biblie, in Ecleziastul 8:11:

"Pentru că nu se aduce repede la îndeplinire hotărârea dată împotriva faptelor rele, de aceea este plină inima fiilor oamenilor de dorinţa să facă rău."

De ce oare trebuie ca "frica" sa aiba atata putere in disciplinarea oamenilor?

Legea fricii e mai puternica decat legea iubirii?


Ramanem aproape...

MM 


 

 

 


 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu